Translate this blog in your language

vineri, 26 aprilie 2013

Numai "clișee"....


Vreau sa-mi iau rămas bun tata, plec și nu mai vin niciodată aici

Astăzi mi-am dat seama cine sunt în realitate și am încercat sa-ți explic
Dar probabil ca nu sunt destul de inteligent ca sa pot sa fac asta
De aceea mai bine plec! 
Dacă dau lovitura, îți trimit un cec.
Pana atunci însă, uita ca mai trăiesc.
Am văzut, tot ce e mai drag pe lumea asta:munca și hrana și răgazul de a ședea și a fuma
M-am uitat atunci la stilou și mi-am spus: de ce încerc sa devin ceea ce nu vreau sa fiu? 
Ce caut eu într-un birou? De la început m-ai îndrumat pe o cale greșită...
Eu nu! Nu ma dau ușor bătut. Răman aici și în cele din urma am sa înving
Eu am sa va dovedesc ție și tuturor, nu am murit în zadar
Drumul lui a fost drumul cel bun
Numai mergând pe acest drum poți izbuti în viața.





Am mai fost pe aici....


Cu brațele deschise stăteam pe marginea abisului și respiram mireasma din adâncuri. 

Am vrut sa vad și sa descopăr tot ce tine de ea, dar nici de data asta nu m-a lăsat, probabil a crezut ca nu merit, și poate asa o fi, cine știe ce "polițe" am de plătit în viata asta?!?! Imediat ce am început sa ma dezbrac de secrete a fugit și ea. Dacă sa-ți urmezi visele este o greșeală,  am greșit și mi-a plăcut.  Voi continua sa greșesc la infinit, mi-a plăcut la nebunie sa sufăr cu gândul la ea, pana a venit și a doua oara, și nu am făcut decât sa fiu EU. Cred ca este un gest sadic sau nesăbuit în ziua de azi,  dar crede-ma ca prefer starea aceea ușor masochista în locul amorțelii asteia dulci, care m-a cuprins acum. Nu mai simt nimic. Nepăsarea asta este ciudata, nu ma caracterizează. Am obosit sa alerg.

De un timp, (mai exact 2012 Decembrie), am făcut ceea ce am simțit că trebuie să fac, indiferent de consecințe sau să mă întreb foarte mult ce urmează după. Intuiția este factorul de decizie superior iar prezentul este calea pentru a simți mai multă iubire. Acum, simt că este timpul de o schimbare, schimbarea Pământului pe care m-am născut, am crescut, am evoluat, am iubit, am urât, am râs, am plâns, am căzut și m-am ridicat.



"Dacă tinereţea ar şti şi bătrâneţea ar putea" - Părintele Arsenie Papacioc 











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu