Translate this blog in your language

marți, 29 decembrie 2009

CU ARMONIE TRECEM MAI BINE PRIN TOATE

Trecem printr-o perioadă deosebită. Nu se vorbeşte întâmplător de anul 2012. Sunt multe previziuni sumbre. Se vorbeşte de cutremure şi alte cataclisme… că puţini dintre noi au şanse să treacă prin această perioadă… Şi aceste previziuni au gradul lor de adevăr… Cum putem trece mai uşor? Pot fi influenţate aceste fenomene?

Este adevărat când se spune că acest secol ori va fi credincios ori nu va fi deloc. De fapt ceea ce trebuie să înţelegem este că vom putea trece mai departe numai cei care vom fi în armonie. Aşa se explică şi de ce se afirmă că puţini vom trece mai departe. Pentru mulţi dintre noi este greu să trecem mai departe.

Cu cât suntem mai armonioşi putem trece mai bine prin toate. Ca să înţelegem trebuie să conştientizăm că totul este Lumină şi Iubire Divină, sau energie şi informaţie în limbaj ştiinţific. Chiar şi corpul nostru fizic şi pământul sunt energie şi informaţie de vibraţie mai joasă. Cu toţii, şi noi şi pământul, facem parte din Întreg, din Creaţia Divină.

În perioada care urmează, apropiindu-se pământul de intrarea în centura fotonică, creşte tot mai mult nivelul de vibraţie al pământului …

Creaţia are mecanisme minunate pentru a se adapta şi a trece şi prin această etapă.

Cu cât înţelegem mai bine şi acţionăm conştient avem şanse mai mari să trecem mai bine. Printre altele trebuie să înţelegem legea semănatului. Fiecare culegem ceea ce semănăm. Ca să culegem grâu trebuie să semănăm tot grâu că dacă semănăm neghină nu avem cum să culegem grâu.

Şi mulţi dintre noi am strâns dea lungul vremurilor destule dizarmonii din gânduri, vorbe şi fapte. Se pune întrebarea unde încap acestea. Înţelegem când ne amintim că fizica cuantică ne spune că într-un centimetru cub de spaţiu aşa zis gol de la nivelul planului părţilor din atom, respectiv al electronilor şi nucleelor e mai multă energie decât în tot universul vizibil. Pe lângă ce acumulăm în noi, aceste dizarmonii se transmit şi la cei apropiaţi nouă, pământului… Masaru Emoto a demonstrat prin fotografierea structurii apei că starea de dizarmonie se transmite şi structurii apei…

Ca efect al creşterii nivelului de vibraţie al pământului, care are loc în primul rând datorită apropierii de centura fotonică, există tendinţa să iasă din noi aceste dizarmonii sub diverse forme … frici, supărări, … Dacă le înţelegem ca şi curăţări şi ne bucurăm că ne eliberăm de ele ne e mult mai uşor şi mai bine…

Cu cât acumulăm mai multă dizarmonie se înrăutăţesc starea de sănătate şi parametrii pe viitor, karmă… Este demonstrat în condiţii de laborator că şi un gând de vibraţie joasă ne coboară imunitatea, demobilizându-ne resursele minunate puse în fiecare dintre noi de Dumnezeu Tatăl, apărând bolile şi necazurile care sunt semne că trebuie să ne sporim armonia sufletului cu Dumnezeu Tatăl, cu Întregul, să ne vindecăm sufletul.

Epigenetica ne arată că pe suprafaţa exterioară a celulelor sunt elemente receptoare, celula transformându-se în funcţie de semnalele pe care le primeşte din exterior. Dacă suntem stresaţi „ne otrăvim” până în profunzimea celulelor.

Putem să trecem mult mai uşor prin toate când ne conştientizăm ca parte a Întregului, a Creaţiei Divine. Şi în noi şi în jurul nostru este foarte multă energie divină. Din acest motiv ne spune Iisus că cine are credinţă cât un bob de muştar poate muta munţii din loc. Multă lume spune că este credincioasă… Dar oare ce înseamnă să fim credincioşi? Abia atunci când ne conştientizăm că suntem parte din Creaţia Divină, că de la Sursă, de la Dumnezeu Tatăl le primim pe toate, şi prin noi, ca parte a Întregului, tot Dumnezeu Tatăl îşi face lucrarea şi ne deschidem sufletul să vină puterea divină, care dă viaţă tuturor, să vină să ne facă bine şi să ne dea putere şi apoi să se ducă să facă lucrarea lui Dumnezeu cu cei apropiaţi nouă, cu toţi oamenii şi cu creaţia divină şi lăsăm grijile în seama lui Dumnezeu, începem să fim credincioşi…

În mod asemănător prin creşterea armoniei sufletului cu Dumnezeu ne „curăţăm” şi „luminăm” până în profunzimea celulelor, se tinde tot mai mult spre corpul de lumină…

Creaţia Divină are calităţi minunate. Când se înălţă sufletul sporeşte nivelul luminii divine din noi şi din jurul nostru. Văd că pe lângă că ne sporesc şansele să ne putem recupera şi din cele mai grele „boli”, se curăţă şi problemele celor apropiaţi nouă, sporesc şi şansele acestora de a se putea recupera.

Dr. Ryke Geerd Hamer a reuşit să dovedească că una din cele mai grele boli, „cancerul”, este urmarea unui şoc psihic prin care a trecut bolnavul. În funcţie de tipul şocului este tipul „cancerului”. Zona corpului în care se manifestă „cancerul” este în funcţie de sursa şocului; dacă vine dinspre urmaşi se manifestă într-o zonă; dacă vine dinspre soţie se manifestă în altă zonă; dacă vine dinspre părinţi se manifestă în altă zonă… De fapt el ne arată că ceea ce se numeşte „cancer” , şi de fapt orice „boală” sunt manifestări normale ale organismului pentru a face faţă situaţiei grele prin care trece şi demonstrează prin peste 31 mii cazuri de „cancer” tratate fără chimioterapie şi radioterapie, că ocupându-se de rezolvarea şocului psihic s-a realizat recuperarea în peste 92% din cazuri… şi prin aceasta ne confirmă încă odată că dacă se vindecă sufletul se vindecă şi corpul… De fapt ceea ce demonstrează dr. Hamer este că există două faze în cancer: prima în care se formează tumora ca urmare a reacţiei la stres şi a 2-a în care corpul autodizolvă tumora în procesul de vindecare. De cancer în sine nu se moare ci doar dacă tumora comprimă vase mari sau organe vitale.

Deşi rezultatele deosebite obţinute de dr. Hamer par incredibile, rezultatele obţinute de noi le confirmă şi în plus ne arată că atunci când se vindecă sufletul cuiva această stare se transmite şi spre cei apropiaţi lui, spre toţi oamenii şi spre creaţia divină din care facem parte.

Această stare se transmite şi spre cei apropiaţi nouă şi ne-o dovedesc cazurile de ieşire din stare gravă de risc letal la cei cu „cancer” în ultimă fază, sau de comă de gradul 4 fără să mă ocup direct de cei aflaţi în această situaţie ci de persoane apropiate lor.

Alte evenimente care sperie pe foarte mulţi sunt cutremurele. Pentru a ne linişti consider că şi acestor evenimente li se poate reduce intensitatea. Cu cât suntem mai armonioşi starea noastră de armonie se transmite şi pământului, reducându-i tensiunile, reducând şi intensitatea cutremurelor… Că starea de armonie se transmite şi spre apă o dovedeşte Masaru Emoto prin fotografierea structurii apei…Ca să pot fi înţeles o să prezint câteva evenimente.
1. Acum câţiva ani după ce făcusem o şedinţă de la distanţă, într-o seară, cu un tânăr de la Bucureşti şi se liniştise, revine după vreo 2 ore tremurând spunându-mi că Viorel Pop spune pe postul OTV că peste 2 săptămâni va fi un cutremur foarte mare. Viorel Pop avea dreptate, vedeam şi eu aceasta, dar în timp ce mă uitam la el şi lăsam să curgă armonia divină vedeam cum cutremurul se transforma dintr-un pericol real într-un pericol potenţial care se îndepărta la vreo 2 luni… şi cutremurul nu a mai avut loc…
2. În acest an, în iulie, s-a lucrat mult de la Venus în zona Mangalia şi Constanţa. După aceea a avut loc cutremurul din zona bulgară a Mării Negre cu intensitatea de 5,2 grade pe scara Richter. Dacă nu s-ar fi lucrat în acea zonă îmi apărea că acel cutremur ar fi avut intensitatea de 7,2 grade şi a apărut în mass media că la această intensitate ar fi fost şi tsunami. Aceasta explică de ce soţia vedea în acea perioadă ca un val negru.
3. Lucrându-se mult cu persoane din Buzău, Bucureşti, Constanţa şi Mangalia, şi de la distanţă cu oameni din toată lumea, vedeam cum se reduc tot mai mult şi tensiunile din pământ. Aceasta a fost confirmat şi de Mărmureanu de la Institutul de Fizica Pământului când spunea în octombrie că date fiind cutremurele din zona Pacificului s-a redus şi tensiunea din zona Vrancea şi că până în 2020 nu e pericol de un cutremur major… Este importantă confirmarea şi de fapt eu văd că şi cutremurele din zona Pacificului sunt de câteva ori mai reduse datorită creşterii armoniei sufletelor…

Cu cât suntem mai armonioşi, mai liniştiţi, această stare reduce şi tensiunile din pământ, micşorând intensitatea şi a acestor evenimente…

Este important ca fiecare să fim atât de în armonie cât se poate. Aceasta ne mobilizează resursele minunate puse în fiecare dintre noi de Dumnezeu Tatăl, ne ajută să ne simţim mai bine, să ne putem bucura mai mult de fiecare clipă, ne luminează viitorul… şi această stare se transmite şi spre cei apropiaţi nouă, spre pământ, creaţia divină…



Merlin's Magic - Chakra Meditation Music - The Heart of Reiki

Sursa: ALCHIMIE SPIRITUALA

miercuri, 23 decembrie 2009

Edgar Cayce – Ultimul profet al umanitatii



Dorinta oamenilor de a afla ceea ce la rezerva viitorul s-a manifestat fara intrerupere inca din zorii istoriei. De la oracolele egiptene, la cele grecesti si apoi romane, la profetii orientali si cei din Europa medievala – totul culminand cu versetele lui Nostradamus - si pana la persoanele cu abilitati extrasenzoriale din zilele noastre, arta prezicerii viitorului a imbracat forma unei veritabile obsesii a umanitatii. Si totusi, in plin secol XX, intr-o epoca a stiintei, in care superstitiile si ocultismul nu isi mai gaseau locul, un om soca o lume intreaga prin prezicerile sale. Numele sau era Edgar Cayce.


Cayce s-a nascut in martie 1877, intr-o familie de fermieri saraci din statul Kentucky si, pana la varsta de sapte ani, nimic nu anunta capacitatile sale iesite din comun. Abia dupa aceasta varsta, copilul incepe sa le povesteasca parintilor sai despre viziunile ciudate pe care le avea si despre capacitatea sa de a intra in legatura cu persoane decedate de curand. Nimeni nu ii da atentie insa, iar parintii, preocupati mai mult de starea financiara precara a familiei, il sfatuiesc pe acesta sa citeasca Biblia, lucru pe care Edgar il va face pentru tot restul vietii. In fapt, viitorul prezicator declara in repetate randuri ca obisnuia sa citeasca Noul si Vechiul Testament odata pe an.

Lipsa banilor il opreste pe Cayce din studii dupa numai 8 clase, studii considerate suficiente, de altfel, pentru copiii familiilor de fermieri si muncitori de la sfarsitul secolului XIX. El se angajeaza intr-o librarie de carte, acolo unde incerca sa procure mijloacele materiale necesare pentru intretinerea propriei familii. Edgar nu mai pomenea despre viziunile din copilarie si totul curgea spre o existenta banala, in care singurul scop erau banii si subzistenta. Avea sa vina, insa, momentul adevarului, atunci cand la varsta de 23 de ani, tanarul american, acum un comis-voiajor, isi pierde vocea din cauza unei misterioase crize de laringita.

Nevoit sa renunte la serviciu din cauza afectiunii care refuzase sa treaca dupa mai multe luni de suferinta, Cayce accepta interventia unui medic ambulant ale carui tratamente se bazau pe hipnoza. Ceea ce a urmat avea sa ii socheze pe martorii evenimentului. Nu numai ca tanarul vorbea normal in timpul starii de transa, dar si-a prezis singur tratamentul, acela de creste presiunea sanguina din zona gatului si, mai mult, s-a autovindecat in vazul a zeci de persoane, dupa ce si-a concentrat nivelul sanguin din laringe pana cand pielea capatase, conform martorilor oculari, culoare rosu-aprins.

Stirea a facut inconjurul tarii si marile ziare ale vremii publicau informatia pe prima pagina a editiilor. Edgar Cayce devenise peste noapte un vizionar si un vindecator cu puteri miraculoase. Tanarul era acum asaltat de scrisori si vizite neanuntate ale oamenilor care vroiau sa afla numerele castigatoare de la loterie, locurile in care pot sapa dupa comori sau castigatorii curselor de cai. Mai mult, un influent proprietar al unei plantatii de bumbac, i-a oferit lui Cayce o suma imensa pentru acea vreme, 100 de dolari pe zi, pentru a prezice cotatiile bursiere de pe piata bumbacului.

Hartuit in permanenta, Edgar Cayce ii refuza pe toti, desi posibilitatile sale financiare ramasesera la fel de restranse, anuntand ca nu ii va ajuta decat pe bolnavi si pe cei cu probleme reale. Incepea astfel, unul dintre cele mai misterioase si mai neintelese fenomene inregistrate in secolul XX.

Fostul fermier intra in transa, ceea ce avea sa ii aduca si numele de „Profetul adormit”, si prezicea tratamente celor care sufereau de boli grave, boli in fata carora medicii se dadusera, de cele mai multe ori, batuti. Ajutat de o dactilografa, Cayce dicta in timpul hipnozei autoinduse remediile care puteau duce la infrangere bolilor. Si, nu numai ca tratamentele sale functionau dar, spre suprinderea medicilor, acestea erau in proportie de peste 90% naturiste. Nu mai putin de 14.000 de copii ale retetelor prescrise de Edgar au fost pastrate si se afla si astazi la Centrul Egdar Cayce din Virginia, desi se pare ca aproape 7-8000 de manuscrise au disparut fara urma.

Incapabil sa refuze oamenii care ii cereau ajutorul in probleme grave, Cayce, care in 1925 se mutase in statul american Virginia, intra in transa si de 8 ori pe zi, lucru ce ii afecta vizibil sanatatea. El isi salveaza chiar si sotia, identificata de medici cu o forma avansata de cancer, boala care in conceptia acestora nu mai putea fi tratata.

Si cu toate acestea, in ciuda zvonurilor, Edgar Cayce nu accepta nicio forma de plata de la pacientii sai, cu exceptia unor mici donatii care sa ii permita subzistenta alaturi de familia sa.

Misterele lui Edgar Cayce
Daca nimeni nu putea oferi o explicatie pentru tratamentele acordate de vizionarul american, putinele preziceri pe care acesta le-a facut in legatura cu viitorul au fost de-a dreptul socante. Astfel, Cayce prezicea inceperea celui de al doilea Razboi Mondial, ascensiunea lui Hitler, caderea comunismului, asasinarea presedintelui J.F.Kennedy, independenta Indiei si aparitia statului Israel pe harta lumii, evenimente confirmate de trecerea timpului, dar si intamplari care merg mult mai departe in timp.

Edgar Cayce anunta producerea in viitor a unui puternic cutremur care va duce la scufundarea intregului stat California sub apele oceanului. De asemenea, vizionarul prezicea aparitia unor cataclisme care vor modifica radical harta lumii, precum si izbucnirea unui al treilea Razboi Mondial, care ar urma sa porneasca din Orientul Mijlociu. De mentionat ca toate aceste preziceri au avut loc intre anii 1925 si 1945.

Dar ceea ce a socat cel mai mult, au fost informatiile lui Cayce despre trecutul omeniri. Conform acestuia, marile civilizatii din Egiptul antic si din America de Sud au aparut ca urmare a migratiei locuitorilor Atlantidei din fosta cetate distrusa in urma unui cataclism natural. Edgar Cayce afirma la inceputul secolului ca adevarata vechime a piramidelor este de 10.500 de ani, la fel ca si misteriosul oras Tihuanaco (sau Tiwanaku) din Bolivia. Mai mult, profetul modern declara ca numele artizanului marilor piramide din Egipt se numea Ra, si ca pe langa uriasele constructii din Platoul Giza, acesta ridicase si Sfinxul, cu rolul de a proteja o incapere subterana, numita si Camera Arhivelor, in care ultimii atlanti depozitasera inscrisuri referitoare la tehnologia de care dispuneau. Mai mult, Cayce prezicea ca la finalul anilor 1960 si inceputul lui 1970, ruinele Atlantidei aveau sa fie descoperite in apropiere de Bahamas.

Ca o coincidenta, in 1968, scafandrii americani identificau, la o distanta de cativa kilometri de tarmul insulelor din arhipelagul Bahamas, formatiuni de roci, asemanatoare unor ziduri rectangulare, create, in mod sigur, de o civilizatie disparuta. Constructiile subacvatice au fost denumite Drumul Bimini, dupa numele insulei langa care au fost descoperite, si se intind pe mai bine de 3 kilometri. Nici pana astazi, arheologii si oamenii de stiinta nu au ajuns la un acord cu privire la originile formatiunilor de roci, la vechimea acestora si a presupusilor lor arhitecti.

In ceea ce priveste vechimea piramidelor egiptene, daca la vremea sa Cayce era luat in ras pentru previziunile pe care le facuse pe marginea acestora, astazi, tot mai multi arheologi inclina sa ii dea dreptate. Poate cel mai aprig dintre acestia, belgianul Robert Buvall, sustine ca atat varsta Sfinxului cat si cea a piramidelor este cea indicata de vizionarul american, aducand in favoarea teoriei sale mai multe argumente. Duvall sustine ca evidenta eroziune verticala a Sfinxului nu poate fi cauzata decat de ploi abundente, o actiune a vantului ducand, inevitabil, la o eroziune a calcarului pe orizontala. Iar ultima data la care ploile erau atat de puternice incat sa erodeze o statuie de dimensiunile Sfinxului nu a existat mai devreme de acum 10.500 de ani. De asemenea, pozitia piramidelor din Giza se suprapune perfect pe cele trei stele din centura constelatiei Orion, asa cum aratau acestea in urma cu 10.500 de ani.

Ultima si cea mai disputata previziune a lui Edgar Cayce este cea privitoare la camera subterana aflata intre labele din fata ale Sfinxului. Testele sonice efectuate asupra calcarului din sol au confirmat ca in zona indicata de american exista mai multe goluri legate inte ele prin posibile tuneluri, dar nu au putut aprecia daca acestea sunt formatiuni naturale sau au fost create in urma activitatii oamenilor. Autoritatile egiptene au interzis, insa, orice sapaturi in zona, datorita fragilitatii Sfinxului si a pericolului distrugerii acestuia.

La 1 ianuarie 1945, Cayce facea o ultima declaratie, cea prin care isi anunta moartea. Doua zile mai tarziu, „Profetul adormit” se stingea din viata lansand in urma sa zeci de volume cu insemnari si previziuni pe care le realizase in timpul vietii. Nici pana astazi, specialistii nu au putut explica natura transelor si a viziunilor lui Edgar Cayce. Data fiind natura tratamentelor si a profetiilor sale, multe dintre ele confirmate de timp, americanul este considerat astazi un drept urmas al lui Nostradamus.

  • Una dintre ideile predilecte ale lui Cayce a fost cea a reincarnarii. Conform acestuia, sufletele oamenilor trec printr-o perioada de tranzitie inainte de a se intrupa la diferite intervale de timp. Poate cea mai controversata viziune a sa, este cea legata de Iisus, pe care americanul l-a vazut ca pe o reincarnare a atlantului Amilius, primul legiuitor divin din istorie, a lui Adam, primul om, a lui Melchisedec si a lui Enoh, bunicul lui Noe.

vineri, 18 decembrie 2009

Cauzele subtile ale bolilor


Omul nu ar trebui niciodata sa fie bolnav, el fiind de esenta divina. Daca se intampla totusi aceasta, boala nu este decat un efect al carei cauza este tot el. In acest fel, exista boli datorate actiunilor sau gandurilor sale negative, unele cu radacini chiar si intr-o viata anterioara, iar altele mai usoare, sunt asa-numitele "boli avertismente", cu ajutorul carora ceva din noi ne avertizeaza ca am gresit cu ceva.

Trei corpuri

Pentru simplificarea intelegerii, sa ne imaginam omul ca o trinitate - spirit, suflet si trup - trei cercuri concentrice, evident o schema mult simplificata, in care cercul interior reprezinta Spiritul, Eul, al doilea cerc reprezentand Sufletul care cuprinde ratiunea, sentimentele si emotiile, iar cercul exterior este corpul fizic, la care mai putem adauga si viata sociala cu toate problemele pe care le avem.

Scanteia Divina trimite spre exterior numai si numai impulsuri si idei pozitive, asa cum in crestinism se spune despre Dumnezeu ca este bun, iubitor si drept. Al doilea cerc, deci gandirea noastra preia aceste impulsuri si le transmite celui de al treilea cerc, corpul fizic. Dar aici poate sa intervina o schimbare de polaritate. Daca gandurile noastre nu ar fi decat pozitive, atunci impulsurile trimise spre corpul fizic ar fi si ele pozitive, nu s-ar schimba nimic in polaritatea lor. Dar gandurile si faptele noastre negative schimba polaritatea acestor impulsuri transformandu-le in negative. Acestea isi fac simtita prezenta prin imbolnavirea corpului fizic, nu imediat, ci abia in momentul in care sunt create conditiile manifestarii bolii, conditii pe care le confundam cu cauzele.

Pe de alta parte, Supraeul sau uneori ghizii nostri spirituali, ne avertizeaza asupra savarsirii unei greseli. Dar cum omul nu asculta sau nu reuseste sa-si asculte vocea interioara, atunci primim avertismente pe orice alta cale, uneori chiar si sub forma unei boli.
In acest fel, toate aceste asa-zisele cauze ale imbolnavirilor: conditii atmosferice, virusi, accidente, etc., nu sunt de fapt decat conditii prielnice pentru manifestarea bolilor. Prin imbolnavire ar trebui sa ne dam seama ca ceva nu este in regula, ca am gresit cu ceva, boala nefiind decat "nota proasta" ce am luat-o in urma unei probe sau un semnal al prezentei greselilor noastre.

In momentul in care ne dam seama de cauze, vindecarea poate fi mentala si rapida. Spre exemplu, guturaiul are ca si cauza confuzia sufleteasca. Daca omul isi analizeaza faptele si sentimentele si constata ca nu a fost decis in luarea unei hotarari, simpla decizie ferma, deci eliminarea confuziei sufletesti, poate avea ca efect inca de a doua zi disparitia guturaiului. Eliminand cauza, dispare efectul.

Omul trebuie sa elimine gandurile si sugestiile negative, sa-si armonizeze mentalul. Chiar daca boala apare totusi, desi omul este de esenta divina si nu ar trebui niciodata sa se imbolnaveasca, putem sa o controlam, sa o eliminam tot cu ajutorul mentalului, intelegand cauza, constientizand si hotarandu-ne a nu mai repeta greselile care au dus la aceasta. Apoi trebuie sa avem credinta ca suntem sanatosi, suntem perfecti si asta nu la timpul viitor ci in prezent.

miercuri, 16 decembrie 2009

Karma, o cauză a bolilor


Fiecare entitate a Universului poartă cu sine un bagaj de informaţii proprii adunate în timpul existenţei sale multiple, cunoscut sub numele de karmă. Suma acestor pachete de informaţii individuale, asemănătoare unor cipuri de memorie dintr-un computer, la nivelul Universului constituie o karmă generală. Această karmă este parte integrantă a corpului spiritual.

În funcţie de încărcătura karmică, de beneficitatea sau maleficitatea adunată în ea, din timpul vieţii materiale, spiritul după moartea corpului fizic poate ajunge în spaţiile astrale superioare, denumite în Biblie Rai, sau în cele inferioare, cunoscute sub numele de Iad sau Purgatoriu.


Spiritul

Gândul, vorba şi fapta, prin binele sau răul cuprinse în ele, sunt cele care ne duc spre "lumină" sau spre "întuneric". Fără a fi înţeleasă karma, viaţa pământeană pare să fie îngustă şi crudă. Mulţi au impresia că persoanele corupte şi ticăloase par a scăpa mereu "basma curată", în timp ce nevinovaţii sunt aspru pedepsiţi. Acest paradox dispare privit prin prisma credinţei, căci există o realitate divină care schimbă aparenţele.
De obicei, existenţele anterioare, care au format karma unei persoane, rămân stocate undeva în subconştient, nefăcând parte din memoria vieţii actuale. Ele pot fi, însă, activate prin fenomenul de decorporalizare (părăsirea temporară a corpului), în apropierea morţii, în vise, în regresii hipnotice, precum şi în străfulgerări spontane. Regresia hipnotică în vieţile trecute se poate folosi în scop terapeutic pentru că se găsesc, cu această ocazie, cauzele unor boli din viaţa curentă, producându-se astfel vindecări miraculoase. Copiii mici vorbesc spontan despre vieţile lor trecute, reamintindu-şi detalii verificabile deseori despre existenţele lor anterioare. Au fost realizate filme documentare cu astfel de cazuri. Este bine de ştiut că, la nivel de individ, spiritul nu intră în embrion până la finalul celei de-a treia lună de sarcină. Persoanele iniţiate în cunoaşterea adevărului existenţei, acelea care au un nivel spiritual foarte înalt pot conştientiza deseori comunicări cu planurile astrale care cuprind şi informaţii din vieţile anterioare.


Raiul şi Iadul

De-a lungul istoriei, omenirea a participat la numeroase activităţi de grup, ceea ce a făcut să se formeze, din reunirea spiritelor care formau grupul, un spirit colectiv ce a dus la crearea unei karme colective. De exemplu, s-au declanşat invazii ale unor armate de cuceritori, care au împrăştiat dezastre şi moarte. Astfel, grupuri întregi apar şi dispar de-a lungul timpului, ca apoi să reapară sub o altă formă şi expresie socială. Aceste evenimente trecute în karma colectivă atrag după un timp numeroase dezastre ce se abat asupra unor grupuri de indivizi cu acelaşi destin karmic.
În zonele inferioare ale spiritului, în care cad mulţi fără să-şi dea seama, pare că timpul se opreşte, iar suferinţa devine parcă eternă. Dante a definit frumos această cădere: "Voi, ce intraţi, lăsaţi orice speranţă!". Cei ajunşi acolo, conştientizând într-un târziu şi căindu-se, vor spune: "Dacă există un Dumnezeu, îl rog să mă ajute!", iar ajutorul poate veni nesperat de repede, căci o zicală din filosofia Zen spune: "Raiul şi Iadul se află la o distanţă de numai un centimetru".


Picioarele – legătura cu Pământul

În continuare voi descrie, conform învăţăturii Maestrului Hilarion, ce afecţiuni ale corpului fizic pot avea originea în încărcătura karmică negativă a vieţilor trecute.
Picioarele reprezintă legătura directă a omului cu viaţa fizică, cu Pământul. Problemele care se ivesc la picioare simbolizează refuzul de a avansa, de a evolua sau teama de a stagna în viaţă.

Gambele reprezintă personalitatea manifestată în viaţa materială. Gleznele reprezintă capacitatea de a aborda noi direcţii în viaţă. Gamba are două oase, tibia în faţă şi peroneul în spate. Pentru o femeie, tibia reprezintă feminitatea, iar peroneul partea masculină, inconştientă. O tibie stângă ruptă la un bărbat se traduce printr-o neînţelegere cu o femeie şi cu masculinitatea sa, cu afirmarea de sine, cu puterea de decizie şi de acţiune a lui. Peroneul stâng rupt la o femeie înseamnă probleme cu altă femeie şi cu partea sa inconştientă, masculină.

Coapsele reprezintă partea sufletească a unei persoane. Existenţa unui singur os al coapsei reprezintă unicitatea spiritului. Ruperea femurului înseamnă neascultarea fiinţei sale interioare, a spiritului său. Fisura la capul femurului semnifică creativitate slabă şi nepreocupare suficientă spirituală.
Probleme apărute aproape de genunchi denotă o intuiţie scăzută. Genunchii simbolizează calitatea legăturii între personalitate şi spirit, prin sănătatea lor. Problemele apărute la ei indică o îndepărtare de scopul evoluţiei din această încarnare, refuzul de a evolua. Simbolic, actul îngenunchierii se traduce prin gambe – personalitatea care se estompează, punând în evidenţă coapsele – spiritul.
Şoldurile reprezintă căutarea, prin liberul arbitru, a căii în viaţa materială. Aici problemele apar prin lipsa ori slaba coordonare în viaţă.


Bazinul, spatele

Bazinul reprezintă zona procreaţiei. Probleme apar din cauza blocajului pe chakra Muladhara, care îşi are sediul aici. Blocajul este provocat de înţelegerea greşită a sexualităţii.

Spatele poate avea o gamă întreagă de probleme. Blocajele din partea de jos duc spre teama de viitor şi lipsa de susţinere financiară. Spre mijloc problemele apărute sunt din cauza sentimentului de vinovăţie (în partea stângă faţă de o femeie, iar în partea dreaptă faţă de un bărbat) şi dificultăţi faţă de detaşarea de trecut. Problemele apărute în partea superioară a spatelui indică neînţelegere de către anturaj, lipsă de susţinere afectivă, impresia responsabilităţilor prea grele.
Sistemul de reproducere cu disfuncţii se manifestă din cauza problemelor sexuale sau de procreaţie prost înţelese din viaţa anterioară sau a celei prezente. Mania faţă de partenerul sexual duce la apariţia infecţiei urinare. Iubirea dintre parteneri în momentul actului sexual duce la schimb de energie între bărbat, care cedează, şi femeie, care primeşte. Spiritele evoluate se încarnează prin cedarea de energii sufleteşti nepoluate, prin iubirea adevărată.


Aparatul digestiv

Stomacul este cel care simbolic digeră experienţele existenţei şi acceptă învăţăturile. Resentimentul, aversiunea, neliniştea reprezintă principalele cauze ale ulcerelor. Indigestiile, gazele, hiperaciditatea reprezintă resentimente, manie refulată. Intestinele asimilează experienţele vieţii, iar disfuncţia lor se traduce prin refuzul înţelegerii lecţiilor de viaţă ca evoluţii. În aceste zone, cancerele se declanşează din cauza şocurilor emoţionale care au rămas închise, neexteriorizate pentru a fi dezamorsate. Cauza spirituală a cancerului este neasimilarea lecţiilor karmice propuse pentru a scăpa de încărcătura negativă din vieţile trecute, neputând astfel evolua spiritual.

Pancreasul este cel de la a cărui disfuncţie apare diabetul. La persoanele mature, acesta este cauzat de problemele relaţionale în familie sau societate. Dacă diabetul se declanşează în copilărie sau tinereţe, el are o cauză karmică, datorându-se unei vieţi trecute, în care persoana nu şi-a refuzat nimic din plăcerile vieţii. Din această cauză viaţa actuală trebuie să se supună unei discipline severe aşa cum impune diabetul.
Ficatul este locul în care se adună toate vibraţiile gândurilor negative ca ura, mania. Afecţiunile ficatului apar în general din mania pe propria persoană care se transformă în manie faţă de alţii, declanşată dintr-un conflict între spirit şi mental. Un ficat care funcţionează precar din naştere arată că într-o viaţă anterioară s-a manifestat dezacordul spirit-mental, fapt ce ar putea declanşa şi icterul. Acest lucru poate să apară şi dintr-un prejudiciu ce nu este anulat în viaţa curentă. Dacă apare credinţa crescută în divinitate şi pot fi reduse gândurile, emoţiile negative se obţine o eliberare a funcţiei ficatului, curăţindu-l de toxicitate. Îngustimea spiritului, oboseala excesivă sau supărarea atacă funcţia vezicii biliare.


Inima şi sângele


Inima este în legătură directă cu chakra Anahata. Persoanele care nu-şi exprimă deschis sentimentele îşi blochează chakra inimii şi riscă apariţia problemelor cardiace. Reprimarea emoţiilor şi sentimentelor provoacă afecţiuni grave cardiace. Problemele congenitale la inimă îşi au origine în aceleaşi cauze, dar din existenţa anterioară. Pendularea sentimentelor duce la neregularitatea ritmului cardiac, iar neeliberarea energiei iubirii în viaţă duce la atacul cardiac.
Sângele este cel care asigură circulaţia emoţiilor şi sentimentelor în corp. Hipertensiunea se caracterizează, din acest punct de vedere, prin iubire limitată şi lipsă de compasiune. Hipotensiunea arată de asemenea o iubire limitată pe fondul unei iubiri negative, cu credinţa ca în general dreptatea este de partea propriei persoane. Anemia este consecinţa unui refuz de a-şi utiliza talentele în serviciul aproapelui său. Un anemic cu nivel spiritual înalt trebuie să-şi iubească semenii şi să-i ajute, devenind un adevărat ghid spiritual.
Colesterolul corespunde înăspririi naturii sentimentale, rigidităţii, durităţii persoanelor care-şi creează o carapace, crezând că astfel se pot proteja. Pentru toate problemele legate de sânge este recomandat un regim vegetarian.
Splina reprezintă un depozit de sânge, deci de energie. Problemele splinei se pot traduce în incapacitatea de exprimare a iubirii sau existenţa unei obsesii.
Sistemul respirator absoarbe energie din atmosferă asigurând funcţionarea corpului. Una dintre cauzele problemelor respiratorii este refuzul de a exista, de a lăsa viaţa să intre în corp. Acestea pot fi şi rezultatul unei utilizări necorespunzătoare a energiei într-o existenţă anterioară, cum ar fi violenţa, de exemplu. Tuberculoza arată că în altă viaţă persoana respectivă a trăit numai pentru valorile materiale.
Sistemul limfatic este strâns legat de mental şi de facultăţile intelectuale, comunicaţie, reflexie, idei, gânduri.


Boli nervoase

Bolile nervoase arată o utilizare defectuoasă a cunoştinţelor sau a calităţilor intelectuale, cu gânduri negative, abundente în viaţa actuală sau anterioară. Ele indică o utilizare prea dogmatică, prea critică şi prea rigidă a mentalului.
Pielea îşi strică aspectul din cauza reţinerii persoanei de a se exprima deschis, de a fi ea însăşi. Psoriazisul şi alte boli de piele au la bază o lipsă de iubire pentru sine şi o respingere a tot ce viaţa îi oferă individului. Cauza karmică constă în cruzimea faţă de animale într-o existenţă anterioară. În viaţa actuală aceste persoane fie au teamă de aceste animale, fie le adoră. Alergiile sunt rezultatul unei experienţe traumatizante în această viaţă sau într-o alta trecută ori sunt din cauza unei utilizări defectuoase a unei energii spirituale. Zona zoster indică teama de viitor, antrenând gânduri negative.
Anorexia arată ca într-o existenţă anterioară individul a manifestat lăcomie, urmată de obezitate şi de moarte precoce.
Autismul apare pentru că într-o existenţă anterioară individul a avut parte de un refuz al societăţii (mizantropie), ducând o viaţă marginală. În această viaţă, singura soluţie este iubirea pe care apropiaţii săi trebuie să i-o dăruiască.


Alte boli


Tabagismul este legat de o problemă de înţărcare şi ar trebui cultivată detaşarea de mamă.
Alcoolismul implică probleme cu tatăl, deci trebuie cultivată detaşarea de acesta.
Angina reprezintă teama de a se exprima sau de a cere părinţilor ori partenerului.
Artrita indică un spirit prea critic şi rigid, rigiditatea provenind din mental.
Coma maschează fuga de ceva sau cineva.
Conjunctivita indică o manie neexprimată, frustrare.
Constipaţia indică ataşament, posesivitate, refuz de a se debarasa de scheme devenite inutile.
Diareea, hemoroizii, retenţia de apă arată un refuz, teama de a slăbi, încordarea.
Herpesul arată culpabilitatea sexuală, iar insomnia culpabilitate.
Răul, în mijloacele de transport, arată teama de a pierde controlul în timp ce răul de mare indică teama de moarte.
Greaţa şi vărsăturile arată respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experienţe. Aceeaşi interpretare este valabilă şi pentru o femeie însărcinată, adică aceasta nu şi-a dorit cu adevărat să aibă copilul.
Problemele de prostată sunt legate de culpabilitate sexuală ori teama de a îmbătrâni.
Reumatismul indică resentimente, slăbirea iubirii faţă de persoana apropiată sau rigiditate, asprime.
Guturaiul se declanşează într-o perioadă de confuzie a individului sau în urma unei temeri sau a unei culpabilizări. Nasul reprezintă intuiţia şi cunoaşterea de sine, fiind legat de chakra frontală Ajna, iar atunci când acesta curge reprezintă lacrimi şi o purificare necesară.
Afecţiunile glandei tiroide subliniază faptul că persoana respectivă nu se poate exprima cum doreşte şi poate încerca umilinţa.
Miopia indică teama de viitor şi faptul că într-o experienţă precedentă, individul nu a dorit să vadă adevărul şi nici să-i ajute pe apropiaţii săi. Adesea părinţii inspiră teamă copilului, ceea ce declanşează un proces retinian, producând puţin câte puţin miopia.


Capul

Durerile de cap arată rezistenţa la curentul vieţii sau la scopul încarnării sale, la schimbare. Uneori indică şi autocritica, denigrare de sine sau lipsa de iubire de sine. Ceafa înţepenită arată un refuz de a se schimba sau teama de noutate.
Afecţiunile dentinare indică dificultăţi în a lua decizii.
Orice problemă legată de gât corespunde temerii de a întreba şi de a se exprima sau chiar blocaj al creativităţii inspirate.
Afecţiunile urechilor corespund refuzului de a înţelege pe cineva sau ceva.
Înălţimea mică arată că într-o viaţă anterioară individul nu a dat importanţă expresiei sufletului ori a avut tendinţa de a se limita în mai multe domenii. Uneori este o karmă, rezultând dintr-o utilizare necorespunzătoare a forţei fizice (violenţa) într-o existenţă anterioară.

Obstacolele din calea noastra


În timpuri străvechi, un rege a dat poruncă să fie amplasat pe mijlocul unui drum o piatră de mari dimensiuni. Apoi s-a ascuns, aşteptînd să vadă dacă cineva o va muta din drum. Au venit unii din cei mai mari dregători şi curteni de-ai regelui şi au trecut pur şi simplu pe lîngă bolovan, ocolindu-l. Mulţi au fost cei care l-au învinovăţit pe rege asupra faptului că nu are grijă să menţină deschise drumurile pentru trecere, dar nimeni nu a făcut nimic pentru a muta piatra din drum.

Într-o zi a venit un om simplu, cărînd un sac cu legume. Vazînd obstacolul care bara drumul, săteanul a lăsat jos povara şi a încercat să mute piatra din loc. După mult efort depus, după multe împingeri şi opintiri, el a reuşit în sfîrşit să o urnească din loc şi să o mute la marginea drumului.
Avînd intenţia să-şi continue drumul, luă la loc în spinare sacul cu legume pe care îl căra şi numai ce iată că văzu un sac plin cu bani în locul unde înainte stătea bolovanul. Sacul conţinea foarte mulţi bani şi un bileţel din partea regelui care indica faptul că aurul era pentru acela care se învrednicise să mute piatra din mijlocul drumului.

Astfel omul a învăţat ceva ce mulţi dintre noi nu înţelegem niciodată - Fiecare obstacol constituie totodată şi o oportunitate de a ne îmbunătăţi, de a evolua.

UNII ERAU PREA MICI

Mai tii minte? - au trecut anii...si totul s-a schimbat...





























luni, 14 decembrie 2009

Atitudinea activ-optimista


Omule nebunule, tu faci minuni fara sa stii si nu cunosti aproape deloc puterea formidabila a gandirii tale. Sa stii ca tot ce inchipuiesti este realizabil si se face direct proportional cu increderea ta… De ce te feresti oare sa stai de vorba cu tine insuti, descoperindu-te astfel un perfect zeu?" (Tudor Arghezi)

Orice gand se manifesta printr-un continut energetic. Un gand, odata emis, se propaga in spatiu si este in continuare acceptat de alti oameni, care au ganduri de aceeasi natura. Gandul determina intotdeauna in emitent o stare de receptivitate pentru energiile specifice de acelasi fel. De aceea, viata omului este rezultatul gandurilor sale.

Indiferent de situatia in care ne aflam, noi dispunem de o forta de care nu suntem intotdeauna constienti: aceasta este puterea formidabila a gandirii pozitive.

Care a fost primul gand care v-a aparut in minte in aceasta dimineata? A fost un gand frumos, spre exemplu, v-ati gandit la o persoana draga sau v-ati bucurat ca ati vazut soarele pe cer? A fost un gand negativ, de genul: "Sunt atat de obosit si n-am nici un chef sa ma scol"? Amintiti-va acum care au fost urmatoarele ganduri, care a fost starea generala pe care o aveati cand v-ati inceput propriu-zis activitatea. Remarcati ca intreaga "programare" pe care ati facut-o in imaginatie pentru aceasta zi a fost de natura sa va sustina de-a lungul zilei sau, dimpotriva, sa va aduca numai necazuri.

Un mare filosof spunea: "In voi se afla cauza a tot ceea ce vi se petrece in viata." Daca privim cu atentie la noi insine si la oamenii care ne inconjoara si urmarim sa observam atitudinea lor fata de evenimente, vom remarca existenta a trei atitudini fundamentale in fata vietii, aflate intr-o stransa legatura cu orientarea predominanta a gandurilor: atitudinea fatalist-pesimista, atitudinea pseudo-idealista si atitudinea activ-optimista.

Atitudinea fatalist-pesimista

Aceasta este atitudinea ce se manifesta prin frica fata de viitor, sentimentul de inutilitate, disperare, neliniste si nesiguranta. Este cel mai adesea intalnita in randul oamenilor dezorientati, nefericiti, dezechilibrati. Am cunoscut probabil cu totii indivizi care rateaza in mod sistematic ocaziile favorabile, care intotdeauna se gasesc in fata unor dificultati, care se considera victime ale evenimentelor negative. Ei sunt cei care, la primul obstacol intalnit, concluzioneaza: "Stiam ca nu voi reusi! Nu pot sa fac nimic, nu pot sa schimb nimic!".

Cand au de rezolvat o problema importanta, primul gand care le apare in minte este ca aceasta munca nu li se potriveste. Imediat devin nemultumiti si neinteresati si cred cu tarie ca in alte circumstante, cu alte mijloace ar fi putut sa rezolve totul mult mai bine si mai repede. Din aceasta cauza, solutiile problemei le scapa si incep sa capete convingerea ca nu o vor putea rezolva. Toate esecurile trecute sunt reamintite, iar posibila reusita dispare in fata unui munte de dificultati. si toate acestea pornind de la un singur gand negativ.

Si totusi, nu se poate spune ca ei nu doresc sa actioneze. Am auzit de atatea ori unii oameni afirmand: "Imi voi reface viata", "Voi reincepe pe noi baze", "Imi voi schimba norocul" dar, cu toate acestea, ei reiau aceleasi comportamente, aceleasi atitudini negative, acelasi mod de a privi lucrurile, chiar daca situatia exterioara este alta. Tendintele conflictuale, incapacitatea de a depasi obstacolele, de a privi situatiile cu obiectivitate, de a-si pune in valoare calitatile, de a trai si de a resimti permanent acel sentiment indescriptibil de calm si armonie interioara sunt reluate mereu si mereu.

Atitudinea pseudo-idealista

Cea de-a doua atitudine fundamentala este caracterizata de fuga de responsabilitate si de tendinta de a fugi din fata realitatii intr-o lume iluzorie, in care obligatiile si necesitatile cotidiene sunt ignorate in numele superioritatii spiritului. Intalnim in aceasta categorie falsii filosofi, vesnicii nemultumiti, eternii visatori. Ei sunt cei care cedeaza imediat in fata proastei dispozitii; ii gasesti mereu visand la ceea ce ar putea avea, fara a face niciodata nimic pentru ca visele lor sa devina realitate; se enerveaza din lucrurile cele mai marunte si gasesc defecte la toti cei din jurul lor, dar niciodata la ei insisi.

Atitudinea pseudo-idealista nu este, de fapt, decat un mijloc fals de auto-protectie, de punere la adapost in fata realitatii si a destinului propriu. Pseudo-idealistii accepta o maniera pasiva de a lasa lucrurile sa evolueze la voia intamplarii, de a evada in reverii despre lumi ideale, care nu vor exista niciodata, deoarece nu se intreprinde nimic pentru ca ele sa existe. A nu actiona reprezinta, in acest caz, un mod de a actiona, dar unul negativ si care duce la rezultate negative.

Daca atitudinea pseudo-idealista se transforma intr-o atitudine autentic-idealista, ceea ce presupune ca teama de responsabilitate si fuga din fata realitatii sa se transforme in incredere in sine si in viata, atunci apare cea de a treia atitudine, cea activ-optimista. Contemplarea poate deveni, in acest caz, un mijloc de a gandi corect, de a trai cu adevarat si de a deveni stapanul vietii.

Atitudinea activ-optimista

"Unii oameni vad lucrurile asa cum sunt si se intreaba neputinciosi: De ce? Eu visez la lucruri care n-au fost niciodata si spun: De ce nu?." (George Bernard Shaw)

A treia atitudine fundamentala, cea activ-optimista, este caracteristica celor dintre noi care evalueaza cam tot ceea ce exista in jurul lor ca fiind pozitiv.

Cum sa fii activ-optimist

1. Crede ferm, de nezdruncinat, ca lucrurile evolueaza in bine si ca orice problema sau dificultate poate fi depasita.

2. Ai dreptate. Viata e plina uneori de imprejurari asupra carora nu putem actiona direct. Incepe prin a-ti modifica modul de a le privi. Construieste-ti constant o stare de spirit pozitiva si vei face fata evenimentelor. Ai remarcat? Ii influentezi deja in bine, pe cei din jur prin caldura ta afectuoasa si fermecatoare.

3. Dificultatile reprezinta necesitati ale vietii ce te ajuta sa intelegi profund viata. Nu esti o jucarie in mana destinului. Esti creatorul propriei fericiri. Fa din starea ta permanenta de entuziasm o adevarata arta. Priveste obstacolul ca pe o oportunitate de dezvoltare personala.

4. Deschide-te catre tot ceea ce-ti imbogateste spiritul. Invata din orice si crede cu tarie ca cel mai revolutionar act pe care il poti realiza in lumea aceasta este sa fi fericit."Spune DA Vietii si Viata iti va spune DA!".

"Orice suflet care se inalta, inalta lumea"

"Nimic maret nu a fost niciodata dobandit decat de aceia care au indraznit sa creada ca ceva din interiorul lor era superior circumstantelor." (Bruce Barton)

Fiecare om este creatorul propriului sau destin, el este cel care isi construieste propria sa existenta alcatuita din lumini si umbre, din urcusuri si coborasuri. Noi suntem cei care ne alegem telul si depinde numai de noi sa tintim spre abisuri sau spre inaltimi, iar ecoul nazuintei noastre reverbereaza la nivelul intregului univers, caci: "Orice suflet care se inalta, inalta lumea."

joi, 10 decembrie 2009

O poveste despre noi si viata


Un şoricel privi din crăpătura sa din perete şi îi văzu pe ţăran şi pe nevasta acestuia deschizând un pachet.

- Ce mâncare să fi adus oare? se întrebă şoricelul... Cu groază îşi dădu repede seama că era o capcană.

Şoricelul se strecură cu mare grijă în curtea animalelor şi dădu alarma:

- E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Găina cotcodăci şi se înfoie, ridică apoi capul şi îi spuse:
- Domnule Şoarece, vad bine că acest lucru te afectează, dar pentru mine el nu are nici o relevanţă.
- Nu pot permite ca acest lucru să mă afecteze.

Şoricelul se întoarse atunci înspre porc şi îi spuse:
- E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Porcului îi fu milă de el, dar răspunse:
- Îmi pare foarte, foarte rău, Domnule Şoarece, dar tot ce pot să fac este să mă rog. Te asigur că te vei găsi în rugăciunile mele.

Şoricelul merse atunci la vacă şi îi spuse:
- E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Vaca îi spuse:
- Vai! Domnule Şoarece, îmi pare foarte rău pentru tine, dar chiar nu este o urgenţă pentru mine.

Şi aşa se întoarse şoricelul în casă, cu capul plecat şi cât se poate de amărât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pusă de ţăran.

În chiar noaptea aceea în casă se auzi un zgomot... Cum ar fi zgomotul produs de o capcana în care s-a prins un şoricel.

Nevasta ţăranului se repezi să vadă ce s-a prins. Pe întuneric, ea nu îşi dădu seama că în capcană îşi prinsese coada un şarpe veninos.

Şarpele o muşcă pe nevasta ţăranului. Ţăranul o duse cât putu de repede la spital,si când o aduse acasă, ea mai avea încă febră.

Oricine ştie că cel mai bun tratament împotriva febrei este supa proaspătă de pui, aşa că ţăranul luă un cuţit şi se duse în curtea păsărilor, ca să facă rost de principalul ingredient pentru supă.

Dar nevasta lui nu se însănătoşi, aşa că prietenele şi vecinele ei veniră să o îngrijească şi stăteau cu ea mai toată ziua. Pentru a le da de mâncare, ţăranul fu nevoit să taie porcul.

Nevasta ţăranului nu se mai însănătoşi, şi muri la scurt timp.
La înmormântare veni multă lume, iar ţăranul trebui să taie şi vaca pentru a-i hrăni pe toţi.

Şoricelul se uita din crăpătura lui din perete, cuprins de tristeţe.

Aşa că data viitoare când auzi că cineva se confruntă cu o problemă şi tu ai impresia că acest lucru nu te priveşte, adu-ţi aminte: Când unul dintre noi este ameninţat, cu toţii suntem expuşi unui risc.

Suntem cu toţii implicaţi în această călătorie numită viaţă. Trebuie să avem grijă unii de alţii şi să facem un efort în plus pentru a ne încuraja unii pe alţii.

Fiecare dintre noi este un fir vital în tapiţeria altei persoane; vieţile noastre se întreţes, şi acest lucru nu este întâmplător.

Unul dintre cele mai bune lucruri din lumea asta de care te poţi ţine strâns este un prieten adevărat!

marți, 8 decembrie 2009

Unde?


Cati dintre noi sunt interesati si de altceva decat propria bunastare, propriul succes, propria ascensiune, propria masina, propria casa, propriul confort?
Cata ura, cata rautate, cata uratenie aruncam in ceilalti oameni in fiecare zi, cand gandim, vorbim, actionam, in afara compasiunii si iubirii?
Cum ne uitam dimineata cand mergem la serviciu, la cei din jurul nostru, in autobuz sau in masina?
Cum urlam unii la altii in trafic?
Ce le spunem colegilor si ce gandim de fapt?
Cat mintim, cat inselam?

Unde credeti ca duce toata nebunia asta? UNDE?

Pentru cei care au putin timp liber le recomand 2 carti. Ce reiese? Reiese ceea ce vreti voi. (metaforic sau pur si simplu' puteti refuza sa credeti)

Prima carte se numeste INUAKI - Reptilianul din Mine




A doua carte se numeste Viata Pe Pamant ... Incotro

duminică, 6 decembrie 2009

SCARBA ! SILA ! ===> Vointa dar fara putinta


Incep prin a spune ca imi este foarte sila de ceea ce se intampla in tara asta FRUMOASA. Am fost sa aleg intre un "nebun" si un reprezentant de carton al criminalilor din 89'-90' si toti anii de comunism. Traim intr-o tara unde omul de rand isi reneaga fratii/sangele/neamurile/luptatorii/conducatorii si atunci ce rost mai au intrebarile de genul "ce cauta criminalii la putere, din nou?" / "vai astia chiar au vandut toata tara?" / "traim intr-o tara de tristi sau mi se pare mie?" / "etc????????"

Nici o maicuta n-a spalat camasile ce s-au patat pe campul de lupta cu sangele vostru varsat.

"Un fapt e numai atunci istorie cind nici una din radacinile lui nu mai atinge prezentul." - Nicolae Iorga

"Dacă poţi merge, de ce să te târăşti?" - Nicolae Iorga

"Până acum oamenii n-au găsit alt drum spre adevăr decât greşeala." - Nicolae Iorga

Nicolae Iorga este un patriarh al culturii romane.
Nicolae Iorga (n. 17 ianuarie 1871, Botoşani - d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, judeţul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "UN veac de poezie aromână").

Ne-au omorit profetii sau au reusit sa-i aduca la tacere si tot ORBI ati ramas.

In memoria tuturor LUPTATORILOR ROMANI care au vrut binele patriei, fratelui, poporului si neamului romanesc.







Am devenit slabi si d-asta ne conduc altii. -
Nimeni Altu'




Datorita unor asemenea oameni
Am pierdut tot ce-am iubit:
Patrie, familie, copii


Inchei prin a spune ROMANIA o padure cu multe, multe, multe uscaciuni.

vineri, 4 decembrie 2009

ANTICOMUNISM - ANTI-PCR - ANTI-FSN - ANTI-PSD


Am pretentia ca vorbesc si scriu bine in limba romana, am un nivel de cultura care imi da dreptul sa ma numesc intelectual, am anumite pretentii de la cei care fac apel la ratiunea mea. Nu pot vota un prostanac si un mincinos, care se duce in miez de noapte, ca un catelus, la un "aporte " al stapanului si apoi vine si jura ca este independent fata de "moguli".



Il apreciez in mod exceptional pe presedinte pentru ca este un adevarat luptator. Incontestabil aceasta este calitatea lui principala recunoscuta de prieteni si dusmani. Permanent in primul rand, determinat si plin de forta un adevarat Presedinte pentru Romania.

Votez Basescu in turul 2 si detest candidatul de carton al PSD!

Ce este dragostea ?

E delicata intrebarea asta.

Ce-i dragostea?

Parerea mea, si doar parerea mea:

- dragostea este atunci, cand ai face orice pentru cealalta persoana (la modu' orice, chiar sa-ti daruiesti viata pentru ea...daca ar trebuii)

- dragostea este... un drog....un drog al sufletului

- dragostea adevarata e unica si nu vine de doua ori...totusi dragostea nu este doar vis si suflet, din dragoste te schimbi, fizic si psihic

- prin dragoste parca vezi lumea cu alti ochi, vezi lucruri minunate, pe langa care treceai poate zilnic si nu le vedeai. Lumea e mai buna, florile miros parca mai tare, pasarile canta mai frumos. Dragostea e cel mai puternic "drog"!

Dragostea este ceva UNIC.

ROMANIA

Nu stiu cati patrioti au ramas in ROMANIA, insa pentru cei putini ramasi le recomand urmatoarele cantece:

1. Soim Roman - Omagiu Eroilor Romani Antisovietici

2. Corul Bărbătesc din Finteuşul Mare - Ardealul

3.
Grigore Lese - cantec despre Bucovina

4. Corul Armatei - Treceţi Batalioane Române Carpaţii

5. Nicolae Furdui Iancu - Noi suntem romani