Translate this blog in your language

vineri, 18 iunie 2010

Despre romantism....si nu numai


Romantismul insumeaza multe lucruri.

Oare sunt o fire romantica? Nu am considerat asta. Sunt indragostit tot timpul de ceva din jurul meu.

Sunt indragostit de viata, sunt indragostit de ce e frumos, de ce ma induioseaza, de prietenii mei, de lucrurile neinsemnate care ma fac sa zambesc, de internet, de cuvinte, de muzica, sunt indragostit de tine, cel care citesti acum pentru ca iti pierzi timpul citind gandurile mele.

Sunt indragostit de iubire, de diversitatea sentimentelor si de starea care mi-o induc.

Oare asta ma face un romantic?

Adesea ma gandeam ca fetele obisnuiesc sa spuna ca vor un barbat romantic.

Stiu ele ce cer? Am putea recunoaste romantismul?

Cum ar reactiona daca ar primi poezii de dragoste, serenade?

Daca ni s-ar aminti tuturor la fiecare pas cat de mult insemnam pentru o alta persoana?

Nu ne-am speria de tot ce se intampla?

Sigur nu o sa spunem “ha! ma iubeste, ce fraier.” ? Sau “cine are nevoie de poezii si alte dulcegarii, eu vreau rochita aia de la Prada! “.

Suntem insensibili, nu mai recunoastem frumosul. Nu ne mai incanta ce ar trebui.

Ma tot seaca si jocurile dintr-o relatie interumana. Imi tot spun, de ce trebuie sa ne jucam de-a indiferenta pentru a face pe cineva sa ne placa?

De ce trebuie ca teoria celui de-al 11-lea barbat sa existe?

Este stiuta in diverse forme.

Ceea ce am eu in minte suna cam asa:

Intr-o incapere sunt zece barbati si o femeie. Toti o servesc si se poarta frumos cu ea. Cel de-al 11-lea barbat intra, ii spune “hey. buna.” se intoarce si se baga in vorba cu ceilalti barbati. Acela este barbatul pe care Ea il vrea.
De ce ne atrage ce nu putem avea?

De ce, desi nu imi plac jocurile astea pentru ca ne complica prea mult existenta, au efect si asupra mea?
De ce preferam minciuna in locul adevarului? Pentru ca este mai frumoasa. Pentru ca nu putem suporta adevarul. Pentru ca suntem prea greu de multumit.

Mi-am dat seama de multe ori de cat de mult se vorbeste si se cauta cat mai multe informatii despre iubire si despre sex. Despre asta vorbesc prietenii mei. Despre asta vorbesc fetele.

Asta se cauta pe google. Nu stim sa iubim, hai poate ne ajuta google.

Ce trebuie sa fac la prima intalnire, cu ce sa ma imbrac, nu se mai pune problema daca va sarutati de la prima intalnire. Acum ele pun intrebarea: “Sa cedez din prima seara?”.

Ce gandesc barbatii, ce gandesc fetele, ce vor ele, ce vor ei?

Baieti stiti de ce nici macar Freud in cei 83 de ani de viata nu a reusit sa raspunda la intrebarea "Ce vrea de fapt o femeie?"

R: Nu veti şti niciodată.

luni, 7 iunie 2010

Statutul social si personalitatea alfa


Nimeni nu te poate face sa te simti inferior fara consimtamantul tau. (E. Roosvelt)

Ai auzit vreodata de o vorba din batrani care zice:” Nimeni nu te poate considera inferior fara ca tu sa ii permiti!”?

De aici incolo, treaba devine simpla.

Puterea e la tine. Depinde daca o dai sau nu celor din jur. Sau poate iti place sa fii o fiinta chinuita, terorizata si stresata, caz in care retrag ce am spus.

Ce inseamna alfa?

In cazul barbatilor inseamna ca intr-un grup exista un individ care este lider si care va avea parte de femeile cele mai atragatoare.

In cazul femeilor o femeie alfa este cea pe care celelate femei o invidiaza pentru succesul pe care il are si pe care toti barbatii o vor ca partenera.

Barbatul si femeia alfa isi asuma responsabilitatea pentru binele “ haitei”, adica a grupului in care sunt lideri.

Acestea sunt definitii foarte simple si superficiale insa contin esenta adevarului.

Asadar, sa ai personalitate alfa inseamna sa iti dezvolti acele abilitati care te fac pe tine alfa intr un grup.

Peste tot unde exista grupuri exista o ierarhie.

Dar ierarhiile si contextul se schimba.

Intr-o echipa de sport exista un capitan.

Intr-o familie exista un cap al familiei.

Intr-o clasa exista liderii, nu cei desemnati ci cei care sunt recunoscuti astfel de ceilalti.

Intr-o puscarie exista seful de camera, de obicei cel mai vechi, respectat si bun la bataie.

Acestia nu sunt lideri desemnati, ca la munca, unde managerul e pus acolo si investit cu autoritate.

Alfa sunt cei care ISI ASUMA rolul de lideri in primul rand. Prin ceea ce fac.

In lumea animalelor, a mamiferelor, exista in orice specie indivizii alfa. Ei sunt responsabili pentru majoritatea imperecherilor din grup. Pentru ca natura cere ca cele mai bune gene sa fie transmise mai departe.

Vom vorbi mai pe larg despre acest lucru insa acum cateva cuvinte despre personalitatea alfa in specia umana.

Statutul social

.

Televiziunea si mass-media. Ne inoculeaza modele despre cum ar trebui sa fim, ce masina, haine sau telefon mobil trebuie sa ai ca sa fii o persoana importanta.

Si apoi vedem o turma intreaga de oameni nefericiti pentru ca nu au ceea ce au vazut in reclame. Zilele trecute m-am intalnit cu o persoana care zicea “ Sunt putin trist, ca tocmai m-am uitat la stirile de la televizor”

Asa iti trebuie! Nu ai o carte de citit? Niste mp3-uri de ascultat sau seminare inregistrate de vizionat? Oamenii stau in zona de confort si asteapta sa se intample lucruri bune pentru ei.

La fel cum parintii si bunicii nostri ne indemnau sa ne angajam ca sa avem o slujba stabila si o carte de munca. Acum parintilor li se trage 25% din salar iar bunicilor 20% din pensie.

Acum parintii si bunicii TAC!

Asa se intampla cand urmezi turma si nu ai destula personalitate ca sa iti urmezi vocea destinului.

Intr-o lume superficiala care alearga dupa recompensa imediata….un novice isi imagineaza ca sa ai statut social inseamna sa ai bani, o masina magica si un casoi urias.

Nu as putea sa contrazic aceasta afirmatie decat astfel: Cand esti intre alti oameni care au aceleasi lucruri ca si tine, si iei picioare in fund in fiecare zi de la ei pentru ca nu ii impresioneaza lucrurile materiale si tu esti cu o atitudine de ratat, ce se alege de statutul tau social?

Ai ghicit…PRAFUL

Asadar daca crezi ca statutul social depinde de aceste lucruri materiale mai gandeste-te odata. Statutul social vine din cu totul alte lucruri:

- atitudine

- respect

- crearea de valoare

- abilitatea de a-ti urma visurile

Un rege nu se naste, ci devine, i-a spus Philip fiului sau Alexandru cel Mare care a cucerit intreaga lume cunoscuta la vremea lui.

La fel, un alfa nu se naste, ci devine. In orice specie, inclusiv cea umana.

Traim in grupuri sociale, poate ca ne nastem egali, insa virtutile noastre ne fac sa fim unici si diferiti..

In orice grup se intampla ca o persoana are un statut si o autoritate mai mare.

Cand exista mai multi cu statut social asemanator, incepe conflictul, concurenta, competitia.

Verbala, fizica, psihologica mai ales.

Nu am scris nici un rand despre personalitate alfa gandindu-ma ca eu detin adevarul suprem, ca numai calea mea este cea care trebuie urmata.

Cand spun ca eu pot ajuta o persoana sa isi dezvolte personalitatea alfa ma refer la urmatorul lucru:

Toti oamenii se nasc cu potentialul de a vorbi.

Dar sa presupunem ca nu ai noroc in viata si ajungi de la o varsta foarte frageda sa fii crescut in padure de animale salbatice.

Exista peste 40 de cazuri foarte bine documentate de astfel de copii,
crescuti de animale, in mare parte de lupi, dar si de antilope, gorile si alte vietuitoare.

Iti las acest link , care este in limba engleza dar este foarte bine documentat in
aceasta privinta.

http://www.feralchildren.com/en/index.php

Ceea ce este uimitor la acesti copii, este ca daca au depasit varsta de 3-4 ani si nu au invatat sa vorbeasca, toate incercarile ulterioare de a-i invata sa vorbeasca, dupa recuperarea acestor copii de catre oamenii de stiinta, s-au soldat cu esecuri.

Asadar , daca nu esti ca Mowgli din Cartea Junglei si nu ai in jurul tau animale geniale care te invata sa vorbesti, te nasti cu potentialul de a vorbi si mori fara sa scoti in viata ta un cuvant.

Daca nu te-ai prins inca unde vreau sa ajung, da-mi voie sa continui.

Eu cred, dupa cativa ani de citit si experimentat, ca toti oamenii, asa cum se nasc cu potential de a vorbi, se nasc cu potential pentru ca intr-o zi sa fie alfa.

Cu toti ne nastem cu potential pentru inmultire si supravietuire.


Si pentru ca suntem oameni si nu animale, si am evoluat mai bine decat orice alta specie, inmultirea s-a transformat in atractie sexuala si iubire, iar lupta pentru supravietuire s-a transformat in lupta pentru statut social.

Insa majoritatea oamenilor se nasc, traiesc si mor in echivalentul unei jungle cand vine vorba de personalitate.

La fel ca si copii din padure, se nasc cu posibilitati pe care nu ajung sa si le exploreze niciodata in intreaga lor viata.

As putea sa scriu o intreaga carte doar despre piedicile pe care societatea si sistemul educational le pun tinerilor din intreaga lume cand vine vorba de dezvoltat potentialul pe care natura l-a oferit, insa nu este nici locul si nici timpul pentru asta.

Asadar acum ajungem si la personalitate alfa si la scopul meu.

Daca ai potentialul de a fi bun in atractia sexuala, de a avea succes in viata, statut social inalt si nu ai reusit sa il valorifici, asta nu inseamna ca nu poti.

Cu cat trece timpul e mai greu, aceste lucruri , despre sex si iubire, despre pozitita in societate si bani, trebuie sa le inveti inca de pe bancile scolii, insa stim cu totii ce te invata la scoala.

La scoala nu te invata cum sa ai succes in iubire sau cum sa iti satisfaci partenerul sexual in asa fel incat sa fie satisfacut si sa nu caute satisfactie in alte parte.

La scoala nu te invata cum sa iti faci afacerea proprie si nici statul nu te ajuta cu nimic, in schimb te invata cum sa iti faci un C.V. cat mai frumos si sa iti faci numarul in fata celor de la interviu, si POATE ti se va oferi sansa de a fi un sclav modern avand o slujba.

La scoala nimeni nu te ajuta sa iti dezvolti creativitatea, pentru a gasi rapid solutii la problemele care le ai in viata, ci trebuie sa stai cuminte si ascultator,ca un mic sclav obedient si sa asculti de autoritatea de la catedra, sa memorezi o carte intreaga si sa o reciti in timp ce esti plesnit cu joarda peste fund.

Si apoi cand se alege praful de tot potentialul de a face lucruri minunate in viata, cine e de vina?

Pesonalitate alfa inseamna sa iti dezvolti la maxim acele calitati pe care le-ai mostenit genetic de la parintii tai, si crede-ma ca in fiecare dintre noi zace adormit un potential urias.

Eu nu creez personalitatea nimanui, doar pe a mea. Eu doar spun oamenilor ca se poate, si am si o solutie.

Inlatura obstacolele din calea ta ce te opresc sa iti dezvolti ceea ce ai deja, potentialul si aptitudinile cu care te-ai nascut si pe care le-ai mostenit genetic de la parintii tai, dar nu le-ai descoperit sau ai fost oprit sa ti le dezvolti de catre anturajul in care te afli, mediul in care te-ai dezvoltat sau educatia pe care ai primit-o.

Sa iti poti dezvolta complet personalitatea, este o perspectiva ce nu ai voie sa o ratezi.

Insa daca in mod continuu suferi esecuri, cei din jur te descurajeaza si iti spun ca nu poti sa faci nimic, ajungi sa iti pierzi toata increderea in tine si fortele tale si te indoiesti ca ai putea sa faci tot ceea ce iti doresti. Si poate mergi prin viata cu tot potentialul acela adormit si pe care nu mai sti cum sa il trezesti.

Nu rata sansa unei vieti implinite, devino o personalitate alfa

Pe curand.

sâmbătă, 15 mai 2010

Teama de a nu gresi


Pana la un punct teama este buna. Te ajuta sa fii atent, sa fii alert. Ajuta sa te depasesti, sa te gandesti de doua ori cand faci un lucru. Pe scurt – te ajuta sa faci bine un lucru, daca tot il faci.

Dar dincolo de acel punct apare inhibitia. Apare blocajul: nu faci nimic de teama sa nu gresesti.
Sau astepti tot timpul sa ti se dea instructiuni sau sa ti se spuna ce trebuie sa faci.
Victima sigura a celorlalti, victima sigura a vietii.

Senzatia pe care o lasa aceste persoane este de calculator care nu a primit comanda: asteapta tot timpul comanda si sa se apese ENTER. Nu primeste comanda – sta cuminte in „Stand by” sau se agita de colo colo in cautare de instructiuni.

Este pe departe una din cele mai mari bariere in realizarea in viata. Ca si cum ai merge tot timpul cu frana de mana trasa, atat in evolutia profesionala cat si in cea personala.

Ori daca infrunti putin aceasa teama realizezi ca simplul fapt de a nu face nimic de teama sa nu gresesti este o greseala mai mare decat sa faci ceva gresit. Cel putin daca faci ceva si gresesti ai ocazia sa descoperi ce ai gresit, sa inveti. Iar data viitoare nu vei mai gresi. Vei deveni mai bogat cu o experienta.

Asa ca pune mana si descopera unde ai blocaje datorate fricii de a nu gresi; studiaza si vezi de unde apar; si abordeaza-le – cu atentie, cu grija, dar abordeaza-le. Si actioneaza.

„In acest joc de carti numit viata, noi nu putem juca decat cartile pe care le-am primit, tinand cont si de talentul nostru la joc.
Cei care insista sa primeasca alta mana de carti sunt cei predispusi catre un esec sigur.
Nimeni nu ne intreaba daca dorim sa jucam. Aceasta optiune nu ne apartine. De jucat trebuie sa jucam oricum.
Singura optiune este legata de felul in care vom juca aceste carti.”

luni, 19 aprilie 2010

Avantajele gandirii pozitive


A gandi pozitiv este , fara indoiala, cel mai bun atuu, al carui sens ramane dorinta de a fi fericit, de a gasi sensul perpetuu al vietii, in adevaratul sens al cuvantului.

Poate multora li s-a intamplat sa aiba o zi frumoasa si apoi sa auda o remarca nu tocmai placuta, care sa le strice toata buna dispozitie. Cuvintele pot intepa unori mai tare decat spinii si pot creea o impresie fada despre libertatea de alegere intre bine si rau.

Traim inconjurati de cuvinte, de priviri sincere sau mai putin oneste. E usor sa judecam pe altii, dar mai greu sa ne uitam la barna din ochiul nostru, spune un proverb. Putini sunt cei care acorda importanta acestui joc de cuvinte. De obieci e mai bine sa critici decat sa fii autocritic. De aceea, este foarte important sa gandim pozitiv. Sa nu ne lasam afectati de anumite gesturi sau expresii aruncate fara sens.

Avantajele gandirii pozitiveA gandi pozitiv inseamna a-ti creea un scop in sine, o certitudine ca lumea nu este un capat de ata. A gandi pozitiv inseamna in primul rand a avea incredere in tine, a reusi sa vezi mereu si parte buna a lucrurilor. Asta inseamna ca, atunci cand crezi ca nu exista o iesire dintr-un impas, fie el cat de mic, sa crezi in sansa ca maine va fi altfel. Nu e bine sa vezi numai partea goala a paharului! Totdeauna este loc si pentru mai bine. Daca totul ar fi roz, nu ar mai exista critica! Si nici sensul gandirii pozitive!

Ce e mai frumos si mai simplu, decat un zambet, un gram de optimist intr-o lume in care, se pare ca oamenii nu mai au loc unii de altii. Trebuie sa invatam sa tratam cu cat mai multa indiferenta persoanele rauvoitoare, invidioase pe fericirea noastra . Ori fericirea ne apartine, o dobandim cu greu si e dreptul nostru sa ne bucuram de ea in fiecare clipa. Sa ne-o asternem pe chip si s-o afisam cu mandrie. Si sa nu uitam sa le-o impartim si altora.

Gandirea pozitiva este un atuu pentru frumusete (mai ales interioara!), comportament, altruism, chiar si numai pentru un cuvant! Exista atatea gesturi simple, nevinovate care ne pot lumina chipul. Daca oamenii ar fi ca florile, ar fi numai zambet, toata lumea ar radia de intelepciune si fericire. Din pacate, omul este singura dintre vietuitoarele pamantului, inzestrat cu ratiune, vointa si sentiment, atitudini, comportamente...

Ghioceii au inflorit inaintea ultimei zapezi si, optimisti, incapatanati de optimism, au scos iarasi capusorul dupa ultima zapada, tocmai cand ar fi trebuit...sa se ofileasca sau si mai rau...
Ce exemplu! Poate unii...mai sceptici or sa spuna: prostii! Este bine sa se gandeasca inainte de a da verdictul final... Dumnezeu ne-a facut buni, cooperanti, frumosi. Ne-a imapartit tuturor calitati dar si defecte. E libertatea fiecaruia de a alege.

A gandi pozitiv este o arta care se invata. In fiecare zi ar trebui sa studiem cate putin, caci rezultatele or sa apara. Sa acceptam criticile cu zambetul pe buze. Sa adoptam varianta pesimistului “unde e loc de rau, se poate si mai rau”. Sa facem haz de necaz.

Optimismul ne poate aduce beneficii nesperate: o sanatate mai buna, un job sau o potentiala relatie. Conform unor studii, oamenii care gandesc pozitiv sunt mai putin stresati, suparati, deci au sansa de a trai mai mult. De asemenea daca la un interviu te prezinti sigur pe tine, optimist, ai sansa de a impresiona placut angajatorul, posibilitatea de a obtine job-ul dorit, crescand. Persoanele care gandesc pozitiv, interactioneaza mai bine in societate. Sunt mai placuti de ceilalti, deorece inspira incredere si energie pozitiva.

Este bine de stiut si faptul ca optimistii sunt mai norocosi decat pesimistii, vesnic nemultumiti, care au mereu ceva de obiectat.. Rautatile oglindesc de fapt frustrarile celor din jur. Nu stim niciodata ce ne rezerva viata. La un moment dat, poate vom avea nevoie chiar de cel pe care l-am subestimat.

A gandi pozitiv este , fara indoiala, cel mai bun atuu, al carui sens ramane dorinta de a fi fericit, de a gasi sensul perpetuu al vietii, in adevaratul sens al cuvantului.

luni, 12 aprilie 2010

Lupta dintre bine si rau


Lupta dintre bine si rau.


Oamenii cred ca viata lor este un bun personal. Viata nu este nici pe departe asa ceva, viata este o scoala. Pentru cei care il cauta pe Dumnezeu am un sfat: nu-l cautati ca este chiar aici in fiecare dintre noi. Toti avem in noi o parte buna si una rea care se confrunta in fiecare clipa a vietii noastre. Destinul ne este scris cu mult inainte de a ne naste. Venim pe aceasta lume cu el destinul pe care nu-l putem sterge sau schimba. Venim cu un spirit inocent ca sufletul unui copil si chiar daca avem in noi dorinta de al pastra nu avem cum pentru ca nu suntem singuri. In jurul nostru traiesc alti oameni fiecare cu destinul sau; pe cei de aproape noi ii schimbam sau ei ne schimba pe noi. Fiecare persoana pe care o intalnim cu care intereactionam are un rol in viata noastra asa cum si noi avem unul in viata lor. Impotriva supararilor vietii, a nenorocirilor el ne-a trimis un singur ajutor, speranta de mai bine, cea care atunci cand este incarcata de noi cu putere ne da ideea ca ne putem croi o viata minunata de unul singur si uite asa cand o ducem bine uitam de El, credem ca totul ni se datoreste. Nu este adevarat, El ne da tot ce avem bun si rau pe aceasta lume ne da binele pe care l-am facut intr-o alta viata si de asemenea raul pe care l-am savarsit. Aceastea doua se bat continuu in noi raul si binele in fiecare clipa a vietii noastre. Din pacate de cele mai multe ori raul invinge pentru ca noi avem multe necesitati, necesitati ce apar din cauza faptului ca suntem intrupati ca avem un trup. Aceasta este pedeapsa noastra, suntem nevoiti sa muncim sa-l hranim sa-l imbracam etc. De aici apare necesitatea de a avea bani de a avea o slujba si nu are importanta cat avem vrem mai mult si mai mult. Ne inraim ne furam unul pe celalalt ne ucidem cateodata uitam din lipsa de timp ca suntem aici sa ne hranim partea cea buna din noi si in cele din urma murim cu o povara karmica mai mare decat cea pe care o aveam la nastere; si daca ne-am opri ar fii bine dar tot acea parte rea din noi creaza necesitatea reancarnarii a unei noi vieti a unei noi sanse pe care marea majoritate o pierdem iar si iar. Opriti-va sa faceti rau, daruiti bucurie si incercati sa opriti acest dans al vietii si al mortii. O viata decenta poate avea oricine si mai mult de atat nici nu avem nevoie. Lupta pentru bani si putere a ucis destui, viata este scurta bucurati-va de ea si ajutati si pe cei din jur sa o faca. Dumnezeu este in noi si imprejurul nostru in tot ceea ce inseamna viata. Protejati viata, fiti buni si ii castigati dragostea iertarea pacatelor si viata vesnica. Fiti rai si egoisti si nu castigati decat o alta viata in care sa platiti tot raul pe care la-ti facut; si asta nu pentru ca El va uraste ci pentru ca va iubeste si vrea sa va dea o alta sansa. "Dumnezeu este in voi si imprejurul vostru. Ridicati chiar si numai o piatra si il veti gasi" - acest lucru este scris in Evanghelia lui Petru din pacate una dintre evangheliile interzise de biserica romano-catolica.

joi, 8 aprilie 2010

Si ti se pare normal sa pierzi acea persoana?!?


Sa pierzi acea persoana pe care candva o iubeai si inca o mai iubesti; acea persoana pentru care te dedicai zi de zi; acea persoana care pentru tine inseamna totul; acea persoana care cand zambea iti arata ca viata e frumoasa si merita sa fie gustata din plin; ca nimic nu este imposibil; ca totul este posibil cu si datorita Ei; iti aduci aminte de plimbarile in noapte; plimbarile prin parcul vostru; plimbari ce treceau cu viteza luminii; plimbari care ii ofereau sufletului placeri intense; plimbari ce te faceau sa uiti de tine si sa te gandesti numai la ea; plimbari in care ti-ai fi dorit ca timpul sa stea in loc iar tu sa-ti opresti pasii si sa te uiti doar in ochii ei, sa-ti vezi viitorul, sa te vezi pe tine si sa iti spui: "v-a fii mereu a mea"....chiar daca stiai ca asta nu se va intampla, iti amintesti betiile cu ea, cand radeati ca doi prosti fara motiv dar era minunat, era ceva special pentru voi, era momentul vostru, iti amintesti placerea cu care privea stelele, iti amintesti de ea, iti amintesti acele seri pe plaja, berea de dinaintea baii in marea sclipitoare, marea batuta de razele lunii rosie si rotunda, tigarea de dupa ...; iti amintesti cum urechile tale prindeau doar hohotele ei de ras, cum ochii tai vedeau doar surasul ei, cum mana ta simtea doar pielea ei fina, cum inima ta batea de 10 ori mai tare si cum buzele tale le mangaiau pe ale ei, apoi asculti melodia care va linistea pe amandoi, melodia voastra, o asculti si te gandesti ca tu nu meriti sa treci prin aceste chinuri, sa simti durerea asta, te gandesti la greselile pe care le-ai facut, te gandesti ca inca ai mai putea sa schimbi ceva, te gandesti daca si ea se gandeste la tine, te gandesti oare cum se simte, oare cu cine si unde este, oare face lucrurile pe care le facea cu tine, oare se distreaza, oare ii este dor de momentele cu tine si daca ii este, oare vor reveni acele momente; deodata realizezi ca te afli in "the spot" locul vostru, locul unde va simteati in siguranta, feriti de lumea de afara, erati doar VOI: tu, ea, muzica, stelele, luna si intunericul perturbat de aceste corpuri ceresti. Incep sa iti dea lacrimile, te simti ca o "muiere" dar te simti mai bine daca plangi, simti ca dai tot veninul afara, simti ca va exista un nou inceput, speri ca durerea sa se piarda, speri ca va veni si ziua in care vei realiza ca ea pentru tine nu mai inseamna nimica, nu va mai fi decat o amintire, o amintire de "amuzament" si nu una dureroasa cum este acuma, speri ca vei gasi pe cineva care sa iti acopere durerea dar parca chiar si acele care te vor nu te pot avea pentru ca tu inca mai SPERI la ea, ti-e frica sa fii vazut cu altcineva de mana pe strada, ti-e frica de ochii ei, chiar daca stii ca nu vei mai fi cu ea, inca mai speri, ochii ei te inspaimanta si in acelasi timp te fac sa visezi, suflet nefericit cat ai plans, cat ai suferit, uita tot ce te-a ranit, uita tot ce ai iubit, dar nu uita sa iubesti din nou, sa iti aduci aminte de fiecare iubita, sa nu o uiti, sa nu o regreti si sa-ti aduci aminte cu placere de ea, sa te gandesti la clipele frumoase si sa nu repeti greselile, sa tii minte ca poate va urma una si mai buna, cu mai multe momente de fericire, nu va fi la fel, nimic nu va mai fi la fel dar calea dragostei ti se va lumina si vei simti din nou ca traiesti, vei simti iubirea, chiar daca stiu ca nu ti se pare normal sa pierzi acea persoana pe care ai iubit-o atat de mult, acea persoana la care te gandesti in momentul asta si inca o iubesti si inca speri; stinge tigarea, lasa fumul sa se risipeasca la fel ca si dragostea ta pentru EA!

joi, 1 aprilie 2010

Când iubirea vă face semn...


„Când iubirea copleşitoare vă face
semn, urmaţi-i îndemnul,
Chiar dacă drumurile ei sunt aparent
grele şi prăpăstioase,
Şi când vraja ei paradisiacă vă
Cuprinde cu aripile ei angelice,
Supuneţi-vă misterului ei,
Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i
v-ar putea răni.

Iar când iubirea transfiguratoare
vă vorbeşte
Şi o simţiţi profundă şi divină,
daţi-i crezare,
Chiar dacă vocea ei ar putea
să vă sfarme visurile himerice,
Asemenea vântului de miazănoapte
care vă pustieşte grădinile.

Fiindcă precum iubirea vă încunună,
adeseori tot ea trebuie să vă şi crucifice,
Precum vă face să creşteţi mai repede
Şi îmbătaţi de fericire,
Tot ea trebuie să vă reteze uscăciunile
Şi să vă distrugă cât mai repede
Răutăţile şi egoismul.

Precum ea vă ridică, îmbătaţi de
Bucurie, până la înălţimea voastră ideală,
Alintându-vă cu o dumnezeiască
Gingăşie ramurile cele mai fragile
Care freamătă în lumina soarelui
Infinit al iubirii,
tot la fel ea va răzbate
ca o miraculoasă forţă purificatoare
până în adâncul rădăcinilor voastre,
zdruncinând încleştarea lor cu pământul.
Asemeni snopilor de grâu,
Ea vă seceră, niciodată întâmplător,
Vă treieră pentru a vă descoji,
Vă vântură pentru a vă curăţa de pleavă,
Vă macină până la înălbirea făinii voastre
Vă frământă până ajungeţi supuşi,
divini şi puri
Ca apoi să vă hărăzească focului său
şi să puteţi deveni pâinea cea sfântă
a nemuririi la ospăţul divin.

Toate acestea şi multe altele
vi le va da cu prisosinţă iubirea,
pentru ca astfel să vă puteţi cunoaşte
pe deplin tainele inimii şi să deveniţi
o parte din inima Vieţii Eterne
din care izvorăşte Iubirea.

Dar dacă, stăpâniţi de îndoială, egoism
şi meschinărie, suspiciune sau teamă,
veţi căuta doar tihna şi plăcerea
dragostei care permanent vi se dăruie
fără ca voi să iubiţi,
Atunci e mai bine să vă acoperiţi,
fiind înfrânţi, goliciunea
şi să ieşiţi din treierişul iubirii,
Spre a vă întoarce, rămânând închistaţi
şi singuri în lumea fără anotimpuri,
unde veţi râde,
dar nu cu întreaga voastră bucurie,
unde veţi plânge,
dar nu cu toate lacrimile voastre
pe care vi le-ar fi putut smulge extazul
iubirii.

Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu
ia energia sa atotputernică, divină şi
misterioasă decât de la sine.

Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea
niciodată să fie stăpânită
de cel sau cea căruia i se dăruie.
Fiindcă iubirii adevărate îi este de ajuns
iubirea infinită, sublimă şi transfiguratoare
Când iubiţi nu trebuie să spuneţi
„Creatorul este în inima mea”,
ci mai degrabă ”Eu sunt acum topit
de iubire în inima Creatorului”,
Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri
drumul iubirii, fiindcă iubirea,
dacă o meritaţi cu adevărat,
vă va arăta drumul ea însăşi.

Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât
aceea de a se împlini prin totală iubire.

Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe,
fie ca acestea să fie:

Să te topeşti de iubire în tot şi să devii
izvor de iubire divină ce susurul în
noapte-şi cântă;

Să cunoşti adeseori durerea prea marii
duioşii;

Să fii rănit şi îmbătat de înţelegerea
iubirii;

Să te trezeşti în zori, cu inima mereu
înaripată şi să înalţi plin de recunoştinţă
mulţumire pentru încă o zi de iubire;

Să te odihneşti, copleşit de beatitudine,
la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul iubirii;

Să te întorci împăcat şi debordând de
fericire acasă la ora amurgului;

Şi apoi să adormi înălţând din inimă o
rugă pentru fiinţa iubită, iar pe buze să
ai un cântec de laudă.”